Mail
„Merge și așa” este o convingere care te poate sabota sau… te poate ajuta. La o ședință individuală, clientul îmi povestește că deși are cele mai bune intenții de a junge la timp la birou, nu poate să își explice ce se întâmplă că întârzie.
Își pune ceasul să sune, însă în momentul în care îl aude, automat apasă pe amânare…Și dacă ar fi doar o amânare, ar mai avea timp. Însă reflexul automat se produce de mai multe ori, astfel încât sunt zile când întârzie și o oră.
Mai ciudat i se pare faptul că nu se simte vinovat în nici un fel, ba din contra dialogul lui interior este unul care îl susține: „sunt și alte persoane care întârzie”, „mă focusez și recuperez treburile pe care nu le-am făcut la timp”, „merge și așa”.
L-am întrebat dacă s-a mai surprins având un astfel de dialog interior și în alte situații. Și răspunsul a fost da. Mai ales când este presat de timp să predea o lucrare, aude o voce care îi spune: „merge și așa”.
Clientul a observat că de fiecare dată când se lasă influențat de această remarcă, este superficial în ceea ce face și apar greșeli. Greșeli care apoi îi atrag observații din partea șefilor și uneori sancțiuni.
Am continuat cu întrebările și la un moment dat și-a amintit că în copilărie părinții îi spuneau foarte des: „merge și așa”. Asta pentru că își dorea că tot ceea ce face să fie perfect. De multe ori, când părinții ii cereau să ii ajute la treburile casnice, el ștergea praful de zece ori pe un loc…pentru ca totul să fie perfect; sau dădea cu mopul de multe ori în același loc, tot din același motiv. Normal că părinții ii spuneau „merge și așa”, altfel și-ar fi petrecut toată ziua ștergând praful sau dând cu mopul. Interesant este cum a implementat el ceea ce ii spuneau părinții.
Dacă atunci în copilărie, această convingere l-a ajutat, acum îl sabota. Am descoperit împreună cum să schimbe această convingere astfel încât să îl susțină în activitățile de zi cu zi.
Concluzia este că aceeași convingere te poate ajuta în anumite circumstanțe și te poate sabota în altele. Sunt convinsă că și tu ai descoperit astfel de convingeri și m-aș bucura tare mult să lași un comentariu în care să împărtășești cu toți membrii comunității Armonie în suflet.
Cu drag,
Marcela
PS Îți reamintesc de butoanele de Like și Share, doar dacă simți să împărtășești cu prietenii tăi din rețelele de socializare. Mulțumesc.
De multe ori mi-sa intimplat sa spun”merge si asa”.Gindirea in acel moment,era sa rezolv mai tirziu aceea problema.Dupa cursurile de Dezvoltare Personala si a sedintelor individuale gindirea mea este alta.In momentul cind doresc sa fac ceva,si din diferite motive voite sau nu,acel ceva nu pot sa-l fac imi spun”Divinitatea” nu doreste sa-l fac,pt.ca nu trebuie facut.In majoritatea cazurilor am constatat,hotarirea fiind spre binele meu suprem,chiar daca in acel moment nu a fost f.confortabil.In momentele cind nu mi-am ascultat glasul interior al primului impuls,rezultatele nu au fost de ceea mai buna calitate.Materialul descris arata „obiceiuri dobindite in urma convingerilor limitate.”Convingerile limitative-MERGE SI ASA- s-a format obiceiul de-a intirzia la serviciu si
obisnuinta cu observatiile sefului.CONSECINTELE NU SUNT BUNE INTR-UN VIITOR APROPIAT SAU MAI INDEPARTAT.In interiorul nostru fiecare gasim resursele necesare pt.corectarea comportamentului.Principalul este sa ne dorim cu adevarat.
ARMONIE SI IUBIRE IN SUFLET!LUMINA DIVINA SA NE LUMINEZE DRUMUL VIETII! MARIA.
Maria, multumesc pentru modul in care ai prezentat perceptia ta la convingerea „merge si asa”. Si da, „in interiorul nostru fiecare gasim resursele necesare, cand ne dorim cu adevarat.”
Cred ca in viata fiecarui om,oricat am fi de ordonati,exista o anumita zona de-merge si asa-,eu o numesc zona mea de confort.Pe moment este o zona perfecta care ne da voie sa ne relaxam.Problema este atunci cand revii la realitate,pentru ca trebuie sa depui un efort destul de mare sa poti recupera timpul pierdut.Mie mi se intampla asta in special la birou.Aman permanent lucrarile care suporta asta,dar ma trezesc pe ultima suta de metri si nu stiu cum sa ma impart sa ajung la liman.Sa nu crezi ca nu imi fac automorala! Ba da! Ei si ce? Crezi ca nu o iau de la capat? Chiar cu prima ocazie.Oricat dau cu mine de pamant,tot intru macar putin in zona mea de confort.Problema cred ca este atunci cand nu iti recunosti insuficientele si te multumesti cu-merge si asa-din ce in ce mai mult. Pace si armonie in suflet!
Stanuta, important e ca ai constientizat acest lucru. La un moment dat vei lua si decizia de a schimba acest tipar. 🙂 Toate cele bune.
cred ca fiecaruia ni sa intamplat sa zicem merge si asa, poate si din motive de leneveala sau de nepasare.. dar dupa parerea me cred ca cel mai bine ar fi sa ne motivam intr-un fel sa putem duce la capat ce am inceput…
Adevarat, uneori poate fi din leneveala, alteori din perfectionism. Motivatia e foarte importanta.